Acasă » 2015 » Martie » 6 » DESPRE RÂUL SIRET
19:25:50
DESPRE RÂUL SIRET

    Râul Siret       

        Siret (în ucraineană Серет, în maghiară Szeret, în traducere "Dragul") este un râu care străbate teritoriile Ucrainei și României și se varsă în Dunăre.
        Date geografice
        Râul Siret izvorăște din Munții Carpații Păduroși aflați în Bucovina de Nord (astăzi regiunea Cernăuți a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale se află în apropiere de localitatea Șipotele pe Siret (raionul Vijnița).

       Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul României și 110 km pe teritoriul Ucrainei) și se varsă în Dunăre, lângă orașul Galați. Dintre afluenții fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din România.
        Principalii afluenți ai Siretului sunt: pe partea dreaptă, Siretul Mic, Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna și Buzău; pe partea stângă, Polocin și Bârlad. Bazinul său hidrografic este format în principal din apele aduse de râurile Bistrița (circa 35%), Trotuș (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) și Suceava (circa 9%).


        Date hidrologice
        Bazin de recepție 44.835 km² Lungimea cursului de apă 706 km Debit mediu 220 m³/s Debit maxim înregistrat 4850 m³/s Debit minim înregistrat 35 m³/s
Ca suprafață a bazinului hidrografic, Siretul este cel mai mare curs de apă din România (cu 28.116 km²), el colectând circa 17% din volumul total al resurselor de apă ale României. Se desfășoară pe teritoriul județelor Suceava (8.554 km²), Botoșani (457 km²), Neamț (5.836 km²), Bacău (6.603 km²) și Iași (850 km²).
         Date generale
         Țări traversate Ucraina, România
         Localizare: Nordul și estul României
         Afluenți de stânga Petroneț, Lopușna, Suhoi, Mihodra, Hlibocioc, Cotovăț, Belka, Bahna, Molnița, Bahna, Gârla Sirețel, Gârla Huțanilor, Vorona, Pleșu, Turbata, Pitrosul, Trestioara, Sirețel,paraul Ruginii,Sodomeni, Stolniceni, Hărmănești, Pârâul Țigăncilor, Mihailei, Boca, Albuia, Vulpășești, Țiganca, Icușești, Glodeni, Râpaș, Pârâul Morii, Răcătău, Fulgeriș, Polocin, Lupa, Bârlad, Călmățui, Gerului, Mălina, Fălcoaia, Cătușa

          Afluenți de dreapta Zubrineț, Argiu, Mihova, Siretul Mic, Găvan, Negostina, Verehia, Baranca, Leahu, Hănțești, Grigorești, Sălăgeni, Suceava, Șomuzul Mic, Șomuzul Mare, Probota, Conțeasca, Ruja, Valea Părului, Podul Turcului, Tămășeni, Moldova, Valea Neagră, Turbata, Bistrița, Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Orbeni, Botohan, Fântânele, Conțești, Trotuș, Valea Boului, Carecna, Zăbrăuți, Șușița, Gârla Morilor, Putna, Leica, Râmnicul Sărat, Buzău
Principalele localități traversate Siret, Grămești, Zvoriștea, Berești, Fântânele, Liteni, Dolhasca, Probota, Lespezi,
Hârtoape,Pașcani, Stolniceni-Prăjescu, Roman, Bacău, Adjud, Galați.
         
Date istorice
          În antichitate, râul Siret a fost cunoscut sub numele de Hierasus (adică Sfântul, în limba greacă), denumire sub care apare în "Geographia" lui Ptolemeu (circa 87 d.Hr. - circa 165 d.Hr.).
          În lucrarea sa Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), scrisă în limba latină în perioada 1714-1716, voievodul cărturar Dimitrie Cantemir descrie astfel acest râu: "Și Siretul este un râu al Moldovei, venind dinspre hotarul ei de sus, dinspre Lehia, curge spre miazăzi și se varsă în Dunăre prin două guri. E un râu lat și adânc, însă, fiind înconjurat din toate părțile de păduri și munți, iar pe alocuri împiedicat de vaduri, până acum nu s-a putut deschide pretutindeni o cale pentru corăbii"

           O idee privind regularizarea cursului Siretului pentru ca acesta să devină navigabil apare în articolul 158 din Regulamentul Organic (1832) când s-a prevăzut că "Siretul și Prutul (...) trebuie a se curăți și a se face mai îndemânatic pentru plutirea sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Siretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei".
         Amenajare


           Malurile Siretului sunt formate din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvara, odată cu topirea zăpezilor și vara, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Siretului este de 70–100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau al precipitațiilor abundente, lățimea sa crește la 200 m, iar adâncimea ajunge la 2–3 m.
           Pe cursul său au fost realizate mai multe baraje și lacuri de acumulare, reducând pericolul de inundații (cele mai recente au fost în anul 2010). Principalele orașe de pe sau din apropierea cursului său sunt: Siret, Pașcani, Roman.

 

sursa:wikipedia;fotp:album personal

Categorie: SIRETUL-BĂTRÂNUL CĂLĂTOR | Vizualizări: 3191 | Adăugat de: ptarcan | Rating: 4.5/8
Total comentarii : 0
Name:
Email: Email will not be published
Website Address: Website example
Your Comment:
Subscription:1
Security code *:
info
hârtoape pe hartă
contact
HÂRTOAPE
SAT HÂRTOAPE,COM.VÂNĂTORI
JUD IAȘI,COD POȘTAL 707578



EMAIL
hartoapeofficial@gmail.com
telefoane utile
  • PRIMĂRIA VÂNĂTORI
  • -0232-715003;719109
  • POLIȚIA VÂNĂTORI
  • -0232-715004
  • DISPENSAR MEDICAL HÂRTOAPE
  • -0232-715600
  • AUTOGARA S. AGM PAȘCANI
  • -0761-775733